De ce nu îl votez pe Iustin Cionca pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Arad (I)

“În fiecare judeţ e un tătic. Nu ne băgăm dintr-un judeţ în altul” îi spunea în 2010 Cionca unui tovarăș de afaceri, nici după mai bine de 5 ani nu ne-a spus cine este „tăticul” în Arad, și din acest motiv nu îl voi vota

În 16 octombrie 2010 a fost sunat de un „tovarăș de afaceri” pentru a-l ajuta cu unele favoruri ( defapt făceau schimb de favoruri), convorbirea a fost înregistrata de SRI și stenogramele au fost făcute publice, nici până în prezent Iustin Cionca nu ne-a lămurit cu două lucruri din acea „afacere”:

• cine este tăticul în Arad domnule Cionca ?
• cine sunt „noi nu ne băgăm” ? mai exact cine sunt „tovarăși” din grupul dumneavoastră alături de care ați corupt această țară ?

Nota 4 domnule Cionca, ați dovedit că ați intrat în politică doar pentru afaceri, sunteți unul dintre cei care ați contribuit la dezvoltarea corupției în această țară prin afacerile ascunse pe care le-ați făcut

Mai jos este textul integral al stenogramelor inregistrării în care Iustin Cionca discuta o afacere destul de dubioasă, din discuție reiese clar cum se fac angajările în anumite funcții plătite din banii publici:

Aurel Mătiuţ: Alo, servus, ce faci?
Iustin Cionca: Servus, uite pe acasă, mă pregătesc să mă duc la Curtici. E zilele oraşului!
A.M.: Bă, pe vremea asta!
I.C. : Pă vremea asta!
A.M. : Auzi, fii atent, de ce te-am sunat! O fost fostul meu coleg, Deme, pe la mine şi mi-a lăsat un CV..! O zis c-ai zis tu să lase CV-ul aci la mine…
I.C.: Da, că el a vrut la mine, că vine din partea ta şi eu am vrut să-l verific cu ocazia asta.(…..) Înţeleg că e urgent, da?
A.M.: Da, săracu, că-i amărât..! Vai de capul lui..!
I.C.: Zic, înţeleg că-i urgent ce vrei cu mine..!
A.M.: Nu numai asta!
I.C.: Pentru asta, pentru CV.
A.M.: Da, da
I.C. : Dă-l la..dă-l la domnu preşedinte (Seculici).
A.M. Na, bun, hai că i-l dau la..!
I.C.: Dă-i-l că oricum nu mă pot eu mişca fără el.
A.M. Am, înţeles, bun! Unu.
I.C. Deci unu
A.M.: Unu şi doi! Vezi c-o fost femeia aia la mine…Am primit-o
I.C.: No, foarte bine
A.M.: I-am spus că din partea mea nici o piedică. Doar că trebuie să vorbească cu Sorin.. (Frunzăverde)!
I.C.: Da, da ce a vrut la tine?
A.M.: Păi da, nu ştiu ca da a mai fost! Şi exact ce i-am spus acum i-am spus şi atunci! Nu depinde de mine, nu eu trebuie să fac hârtiile..! Trebuie să le facă preşedintele… 
I.C.: No!
A.M.: Ăsta al meu a fost la Mărgineanu, îi OK. Numai să vorbesc cu preşedintele şi preşedintele să vorbească cu Frunzăverde… să nu schimbă. că din câte am înţeles eu, dar nu sunt sigur şi n-am verificat treaba..! Asta, domnu preşedinte, deci na trebuie s-o verific! Dacă băiatul de acolo, asta, unde vrea asta să plece. Nu-i susţinut de domnul Frunzăverde..!
I.C.: Îţi dai seama că asta aşa se face.
A.M.: Că asta eu nu mă pot baza..!
I.C.: Măi, înc-o dată…! Ei au zis că-şi rezolvă la Bucureşti…! Eu nu am vrut decât…!Hai să-ţi spun şi ţie acuma…! Cineva te mănâncă de f..d în instituţie acolo…! Şi o zis că nu vrei s-o primeşti. Ci, doar în intenţia asta, am sunat eu!
A.M.: O tâmpită
……………………………………….
I.C.: Tu ai zis aşa “Băi, dacă are acolo eu nu mă bag!”
A.M.: Da,da, da
I.C.: Nici nu trebuie să faci mai mult decât atât, să fii amabil, da..!
A.M.: Da, bine-nţeles,nu..! Păi, da, nu-s tâmpit!
I.C.: Eu..
A.M.: Nu, nu, eu chiar sînt
I.C.: Eu sunt rezervat în ce-o spus că…! Dar nici nu poţi să excluzi nici o…
A.M.: Da, ea a fost la prefect! La Frunzăverde n-o fost.
I.C.: Na, atunci să meargă unde vrea ea…! I-ai spus! Foarte bine i-ai spus! Până la urmă fiecare judeţ. e un tătic acolo, să se ducă acolo! Nu ne băgăm noi dintr-un judeţ în alt judeţ!
A.M.: Păi.
I.C.: Eu am vrut doar atâta, ca să nu fii ostil tu!
A.M.: Nu, mă, da de unde. Păi o fost la mine, dă-o în f..re!
I.C.: Îhî, bon. CV-ul ăsta la domnul preşedinte.
A.M.: Bine
I.C.: Spune-i tu ce ai de spus despre persoană.
A.M.: Da.
I.C.: Şi atunci eu mă duc la domn’ preşedinte şi discut ce putem face…în orice caz şansele sunt foarte mici.
A.M.: Eu ştiu, eu ştiu.
I.C.: Pentru că în caz de reduceri, de mii de persoane! Şi când reduci oameni, nu mai poţi să mai aduci şi pe alţii!
A.M.: Eu ştiu! Eu ştiu, prieten drag. Dar el a zis.. zice.. Domnu’ vin cu CV-ul să ţi-l aduc! Zic bine
I.C.: Pe mine el m-a abord..Ascultă! pe mine m-a abordat, pe mine la …la Soare municipiu.
A.M.: Îhi, da ştiu
I.C.: O zis că-i colegul tău, că poţi să dai o recomandare. Zic, ştiţi cum facem. Vă rog frumos să lăsaţi CV-ul la el şi-l iau eu. Că eu am vrut să-l… şi să văd. Eu zic. Vine şi se laudă şi cu tine şi tu nici nu ştii cine îi.
A.M.: Da, da, nu, nu. Trei facultăţi are mă.
I.C.: Ascultă, mă, dacă tu garantezi pentru el şi există vreo posibilitate, cu cea mai mare plăcere.
A.M.:Am înţeles
I.C.: Ascultă-mă! Dom’ preşedinte are oportunitatea şi mai mare să-l ajute pentru că la el vin toate funcţiile. Şi eu doar să-i amintesc “Dom’ preşedinte n-ar fi bun ăla acolo”.
A.M.: Îhî, da, bă, bine.
I.C.: Eu chiar nu-l cunosc pe om..! Garantezi pentru..
A.M.: Da, da. A lucrat cu mine! Băiat bun, aşa ascultător!
I.C.: Auzi, dacă ai tu vreo variantă şi ştii tu cum putem să-l..
A.M.: Nu am, că dacă aş fi avut-o o rezolvam f..o dracu!
I.C.: No bine.
A.M.: Nu am.
I.C.: Hai că aşa sunt şi eu! Îţi dai seama că nici eu nu pot, dacă nu există posibilitatea degeaba vreau!
A.M. Ştiu.
I.C. Dar, câteodată, ştii, vin informaţiile la noi şi te miri de unde sare…! Şi tot timpul să ştie, să fii acolo!

La două zile după această discuţie, Aurel Mătiuţ a fost contactat de Cristian Deme care s-a interesat dacă s-au rezolvat lucrurile

Cristian Deme: No, ai reuşit să te întâlneşti..
Aurel Mătiuţ: A..m-am întâlnit cu el, am vorbit la telefon, da’ a zis că oricum depinde de domnu’ preşedinte, de domnu Seculici şi o fost el la mine acasă şi i-am dat, i l-am dat direct lui.
C.D.: Aha, aha.
A.M.: Da o zis că deocamdată-i greu că nu sunt posturi, pe nicări! Vezi tu? Acum zic să vedem la asta, deci sigur am vorbit şi i-am dat direct lui. El pleacă acuma!
C.D.: Şi trebe…?
A.M.: El pleacă acum la…în America…Stai că a zis că-n seara asta sau mâine! Şi după ce vine. Stă…, stă cam o săptămână.

sursa