Oraşul Arad, aşa cum îl vedem toţi … sau aproape toţi

Feriţi-vă de … măgăruş

… sau mai bine zis … feriţi-vă de mincinoşi

barbat-mincinos

Cel mai des ii veti intalni pe mincinoşi printre colegii de la locul de munca si mai ales printre persoanele publice, din lumea sportului,filmului si mai ales politica

La un anumit nivel minciuna este o boala, o boala numita … mitomanie

Ce este mitomania si cum se manifesta ea ?

Cea mai simplista definitie a mitomaniei este aceea de tendinta patologica de a minti. Practic, mitomania se manifesta prin denaturarea adevarului sau prin nascocirea unor intamplari extraordinare de catre o persoana, cu scopul de a atrage atentia celor din jur asupra sa, de a iesi in evidenta si a obtine admiratia si simpatia anturajului.

De ce si cum minte un mitoman ?

Aparitia si manifestarea mitomaniei sunt legate de domeniul afectivitatii. Mitomanul minte pentru a se simti bine, pentru a se simti securizat. El nu poate face fata realitatii de a fi o persoana stearsa, capacitatile sale neoferindu-i posibilitatea unei afirmari reale si atunci face apel la minciuna, ca la o ultima resursa. In acest mod el reuseste sa isi gaseasca o satisfactie afectiva pe care realitatea concreta nu i-o poate oferi. Tocmai de aceea, de regula eroul acestor povestiri imaginare este tocmai autorul lor. El se simte deosebit de satisfacut atunci cand, in urma celor povestite, anturajul ii da crezare, il considera inteligent, altruist, o persoana extraordinara. In ceea ce priveste scopul acestor minciuni mitomanul nu urmareste prin ticluirile sale atingerea vreunui scop utilitar, ci insusi faptul minciunii, aceasta reprezentand una dintre deosebirile fundamentale dintre minciuna patologica si cea „normala”.
De regula, mitomanul este constient de caracterul absurd al productiilor sale dar recompensa afectiva pe care o primeste atunci cand minte este atat de importanta pentru el incat nu se poate abtine. Acest obicei al denaturarii adevarului poate avea insa, din pacate, urmari negative. Ea poate duce la alterarea relatiilor cu cei din jur odata ce acestia sesizeaza caracterul fictiv al relatarilor mitomanului, poate isca neintelegeri, certuri si chiar destramarea unor relatii de cuplu.

Exista mai multe feluri de mitomanie?

Este important de stiut faptul ca exista anumite „grade” ale mitomaniei. Cel despre care am vorbit pana acum este cel mai putin patogen, in sensul ca aceasta forma se caracterizeaza prin faptul ca individul este constient de minciunile sale si nu prezinta si alte simptome, modificari comportamentale care sa ii tulbure sau chiar impiedice activitatea de zi cu zi si relatiile cu cei din jur. Din pacate insa, putem intalni mitomania si ca fenomen nedeliberat, fapt de care persoana in cauza nu este constienta, caz in care ea se constituie intr-un simptom patologic. Aceasta situatie poate sa apara in cazul unei isterii sau a unor tulburari de personalitate, diagnostice mai grave si mai ample decat in cazul primei categorii.
In plus, exista autori de specialitate care iau in considerare si o alta forma de mitomanie, respectiv „mitomania conventionala”. In cazul acesteia este vorba despre exagerarile care apar atunci cand sunt relatate povestiri „adevarate”, cu scopul de a obtine sau a intretine o stare de buna dispozitie. Este, de exemplu, cazul unor vanatori sau pescari care „impodobesc” realitatea cu elemente de suspans sau prelungesc firul actiunii tocmai pentru a-i face pe ascultatori sa o savureze din plin.

Mincinosii patologici

Multi dintre noi am avut de-a face cu oameni care frecvent sau chiar permanent ne mint. Oameni care mint constant, fara un motiv intemeiat sunt cunoscuti ca mincinosi patologici. Ei au o nevoie intensa ca oamenii sa ii placa, dar minciuna lor ii tine pe oameni la distanta. in acest sens ei sunt auto-distructivi, in sensul ca altii decid ca mincinosul este mai stresant decat merita.
Unii mincinosi patologici nu sunt constienti ca spun tot timpul minciuni. Ei merg si mai departe si chiar traiesc o minciuna, uneori chiar adopta o identitate complet diferita si o traiesc ca si cum ar fi adevarata. Ei pot poza in fizicieni, avocati, vedete rock, eroi etc. Cea mai importanta recompensa pentru acestia este o crestere a stimei de sine. Cam o treime dintre mincinosii patologici adopta identitati false.
Acestia sunt impartiti egal intre barbati si femei. Au de obicei o inteligenta medie si au abilitati verbale peste medie. Unul din patru simuleaza boala, si unu din cinci a fost arestat pentru furt, escrocherie, plastografie etc.
Mincinosii patologici sunt unii dintre cei mai sarmanti oameni pe care ai vrea sa ii cunosti. Sunt experti in inselatorie, si spre deosebire de ceilalti oameni, nu arata emotiile sau nu se supara cand mint.

Dintre mincinosii non-patologici fac parte:

• Mincinosii ocazionali – din care facem parte toti. Chiar nu le place sa minta, dar o vor face din cand in cand pentru a evita situatii neplacute sau pentru ca nu vor sa admita ca au facut ceva gresit sau jenant. Pentru ca se simt inconfortabil mintind, se vor trada cand mint prin expresivitate si limbajul trupului sau voce.
• Mincinosii frecventi – stiu ca minciuna este gresita, dar asta nu ii face sa se simta prost. Din acest motiv este posibil ca ei sa minta regulat si e putin probabil sa se dea de gol. Totusi pentru ca se simt bine mintind, nu acorda asa de multa atentie consecintelor si logicii declaratiilor lor.
• Mincinosii din obisnuinta – sunt iesiti din comun. Ei au dificultati in a separa realitatea de fictiune si spun tot ce le trece prin minte indiferent de cat de exagerat, ridicol, ilogic sau fals ar fi. Ei mint atat de frecvent incat nu isi arata disconfortul psihic, dar sunt atat de neglijenti cu continutul incat sunt usor de prins.
• Mincinosii profesionisti – sunt cei mai greu de identificat. Ei nu mint fara discriminare ca mincinosii din obisnuinta. Ei mint cu un scop. Mincinosii profesionisti isi duc minciunile pana la capat si stiu exact ce au de spus si cand. Pentru ca a fost exersata atata, minciuna nu se va arata in comportamentul lor expresiv. Singura metoda de ai prinde este prin verificarea unei alte surse independenta. In aceasta clasa sunt inclusi aceia care isi castiga existenta prin minciuna: magicienii, vrajitoarele, mediumii, ghicitorii etc.

Mitomania este o patologie in care bolnavul simte o nevoie acuta de a inventa pentru a trece mai usor peste amagiri. Mitomanul nu este capabil sa-si dea seama in ce situatie se afla, anturajul fiind cel care il poate ajuta sa depaseasca aceasta stare.

Prin minciunile pe care le spune mitomanul poate atrage admiratia celor din jur, lucru care il bucura nespus. Multi barbati si femei care sufera de mitomanie exagereaza in privinta actiunilor pe care le intreprind, uneori chiar distorsionand adevarul.

Forme de mitomanie

Mitomania este caracterizata ca o tendinta patologica de a minti fara a avea constiinta asupra faptelor exprimate. Aceasta nevoie irepresibila de a fabula, de a inventa povesti imaginare si de a transforma adevarul il face pe mitoman incapabil sa faca diferenta intre realitate si ceea ce devoaleaza imaginatia.

Scopul mitomanului nu este acela de a-si insela anturajul, ci mai degraba de a-si crea o alta viata asa zis „perfecta” fugind de realitatea care il inconjoara.

Specialistii au definit 4 forme de mitomanie:

  • Maligna. Legata de un complex de inferioritate pe care trebuie sa-l compenseze;
  • Vanitoasa. Mitomanul incearca sa se puna in valoare, fara sa aiba vreo limita;
  • Ratacitoare. Mitomanul minte in continuu pentru a fugi de realitatea inconjuratoare;
  • Perversa. Scopul minciunilor sale este inselaciunea (mitomanul este un escroc).

Mitomanul minte in continuu pentru ca ii e teama ca parerile celorlalti sa nu se schimbe daca ar spune adevarul. Scopul sau este de a se pune in valoare sau dimpotriva de a se victimiza (scene dramatice, persoane care afirma ca sufera de boli grave etc).

Specialistii definesc mitomania ca un veritabil dezechilibru , mergand de la o simpla boala la o tulburare simptomatica a unei nevroze sau psihoze. In cele mai multe cazuri, mitomania survine in urma unui soc emotional (doliu in familie, despartire dureroasa, esec profesional etc). Inventarea unei alte vieti atenueaza suferinta si face realitatea mai suportabila.

Un mincinos nu este neaparat un mitoman

Toti oamenii sunt mincinosi intr-un anumit mod, incadrati la niveluri mai mari sau mai mici. Insa, diferenta fata de mitomani consta in faptul ca mincinosii obisnuiti au constiinta in momentul in care apeleaza la acest mod de a se exprima: pentru a nu rani pe cineva, pentru a intoarce lucrurile in avantajul propriu, pentru a vinde un produs etc.

Fata de un mitoman, mincinosul altereaza in mod deliberat adevarul pentru a insela pe cineva. Un mitoman insa crede in propriile minciuni, minte pentru a trai, nu face diferenta intre imaginatie si evenimentele nascocite de propria imaginatie.

Orice persoana poate duferi de mitomanie. Totusi, acest fenomen este foarte raspandit in perioada copilariei si in adolescenta. Copiii mici si adolescentii au tendinta de a inventa povestiri pentru a se face placuti de cei din jur. Daca aceasta tulburare persista dupa adolescenta atunci se poate vorbi de o tulburare de comportament grava.

Cum sa recunosti si sa tratezi mitomania

Este dificil sa depistezi o persoana care sufera de mitomanie, mai ales daca minciunile se aproprie cat de cat de realitate si nu cunosti pe deplin persoana respectiva. In momentul in care un mitoman este confruntat cu realitatea acesta poate deveni agresiv si violent.

Mitomania poate deveni un adevarat handicap in viata sociala . Prin crearea unei lumi paralele, mitomanul se deconecteaza progresiv de realitate si isi pune astfel in pericol relatia cu anturajul sau (familie, prieteni, serviciu). Foarte rar mitomanul isi da seama de problema de care sufera; persoanele din jurul sau trebuie sa-l convinga ca este cazul sa se adreseze unui specialist.

Persoana afectata de mitomanie trebuie sa consulte un psihiatru cat mai repede pentru a urma un tratament specializat: psihoterapie , uneori asociate cu anxiolitice. In urma sedintelor de terapie, medicul incearca sa depisteze care este cauza tulburarii de care sufera pacientul sau, pentru ca ulterior sa caute solutii pentru a-i schimba comportamentul.
Daca ai in jurul tau o persoana care sufera de mitomanie, incearca subtil sa-l faci constient de problema pe care o are si sa-l sustii pentru a depasi aceasta tulburare.

sursa

sursa

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s